De ce nu mai citim?
Noi, oamenii, suntem o specie foarte sinuoasă, întrucât ne dorim cu orice preţ un bun, iar când îl dobândim, chiar şi prin trudă, prin muncă istovitoare, nu ştim să-l apreciem şi ne plictisim. Cărui fapt i se datorează subita noastră lipsă de prudenţă, încărcătura noastră de indolenţă? E trist că nu ştim să apreciem lucrurile mărunte, adevăratele valori, CĂRŢILE.O să mai adresez o întrebare: De ce avem întipărită această imagine pe creier? >>CITIŢI!<< Cititul reprezintă artă şi, oricât de netalentaţi pretindem că suntem, prin lectură putem crea, folosindu-ne de cea mai preţioasă ,,resursă"- imaginaţia.
Sunt câţiva factori care influenţează cititul: motivaţia, gravitatea pentru anumite file, atenţia, într-un cuvânt: DOLEANŢA.
Închei această ,,pledoarie" prin aducerea la cunoştinţa voastră motivele înfiinţării blogului:
- dorinţa de vă arăta că încă ,,e la modă" să staţi cu o pereche de ochelari pe nas şi cu o carte bună în mână;
- setea de a împărtăşi lumii propriile păreri despre diverse titluri şi anumiţi autori;
- dependenţa de a scrie şi de a avea ,,cititori".
Până data viitoare, citiţi, că nu vă doare!
